wrong wrong wrong wrong

A, şi pt cine vrea să ştie de ce nu sunt de acord să mi se zică „vezi că mă fut şi cu ana, şi cu jeana”:
dacă tu vii la mine şi-mi zici chestia asta, înseamnă că te simţi vinovat. Simţi nevoia să-mi zici. De ce simţi nevoia să-mi zici?
Simţi nevoia să-mi zici, şi te simţi vinovat pentru că, pentru tine, faptul că „m-ai înşelat” reprezintă o MARE CHESTIE. E un păcat atât de mare, încât nu mai poţi să-l ţii pentru tine, aşa că eşti egoist şi-mi zici, e o povară prea mare pentru tine.
În cazul în care conştiinţa ta nu e gata să suporte aşa ceva, nu o mai face.
Pentru că dai impresia că pentru tine, ceea ce ai făcut a însemnat ceva dpdv sentimental.
Atunci, încep îndoielile, chit că tu juri că nu a însemnat nimic, şi doar eşti sincer. Mi-ai zis, deci a cântărit în conştiinţa ta, deci a contat. Pe mine nu mă interesează că aşa ai fost crescut, e clar că nu suntem pe aceeaşi lungime de undă, iar tu eşti mai corupt ca mine.

Şi ca să nu fiu ipocrită, da, nu vreau să ştiu şi pentru că sunt geloasă şi pt că încă nu am încredere deplină în forţele mele. Nah, de fapt, de-asta sunt geloasă, din cauză de nesiguranţă. Aşadar, e problema mea, de care pot să fac abstracţie. Realizez când exagerez (faptul că îmi place să exagerez e cu totul altceva).

Sunt, deci, 2 motive pentru care să nu mi se spună; unul pentru care am argumente logice şi unul pe care nu pot să-l argumentez decât prin „aşa-s eu”.

ain't that some shit

Monogamia.
Nu există în rândul oamenilor.
Gata, acum puteţi să nu vă mai căcaţi pe voi. E o chestie normală, naturală, pe care toţi ar trebui să o ştie.
Dacă toată lumea ar recunoaşte asta, multe probleme nu ar mai exista. Nu ar mai fi nevoie să se discute pe marginea subiectului, pentru că ar fi subînţeles (cum ar şi trebui să fie).
În rândul cuplurilor nu ar trebui să existe noţiunea de monogamie.
Eu am hormoni. De asemenea, îmi place diversitatea, sunt om, nu pinguin. Faptul că îmi place şi altceva înafară de augusta ta persoană e cât se poate de normal. Da, o să mă descarc, o să merg şi pe la altcineva, şi la fel o să faci şi tu, pentru că şi tu eşti om cu hormoni. Eu te iubesc pe tine, tu mă iubeşti pe mine, iar faptul că ne-o tragem şi cu alte persoane este irelevant în relaţia noastră, nu o să schimbe cu nimic iubirea mea nemărginită pentru tine.
IAR NICI UNUL DINTRE NOI NU E ATÂT DE FRAIER ÎNCÂT SĂ STRICE CHESTIA ASTA PRIN LIPSĂ DE DISCREŢIE.
De ce puii mei aş vrea ca tu să-mi SPUI cum şi când umbli prin vecini? Şi de ce ţi-aş zice EU ce fac, cu cine mai fac? Ce rost are?
E datoria ta, ca fiinţă raţională, să nu-mi zici şi să faci tot posibilul să nu aflu.
Singurul caz în care vreau să ştiu e acela în care nutreşti sentimente pentru una din persoanele cu care ţi-o tragi înafara programului. Da, atunci merit să ştiu, ca să punem capăt şi să nu stau în calea fericirii tale. Mare căcat.

E aşa de greu de înţeles?


l.e. : Acum abia aştept să plec. Miercuri dimineaţă se va întâmpla asta, DAAAAA!

10 zile

până plec.
Nu mă mir că pe 29 aflu dacă prind cămin, ceea ce mă va lăsa cu 2 zile să-mi caut o cutie la colţ de stradă, în cazul în care nu prind.
Nu mă mir nici că nu mai vreau să plec aşa de tare ca înainte, pentru că, EVIDENT, apare soarta care-mi face „sâc-sâc”. Da, ok, surpriză frumoasă, dar de ce în circumstanţele astea?
Mă rog, o rezolvăm noi şi pe asta...

Oh fuck this, a venit o melodie veselă acum şi m-am super binedispus.
Forget i said anything :))).

\:D/

SUNT BĂTRÂN

Să-mi explice şi mie cineva de ce un tânăr care face 18 ani se simte, brusc, bătrân.
Că a mai făcut un an? Se apropie de moarte? De la vârsta asta îl sperie moartea ? Chiar simte cum e mai aproape de sfârşit? Serios?
Că e major şi are responsabilităţi? Ce responsabilităţi sunt aşa de grave încât să te facă să te simţi BĂTRÂN?
Simte că se ofileşte?
Gata, s-a terminat tinereţea mea, acum că am făcut 18 ani şi viaţa mea abia începe.
Pfff, trebuie să învăţ să gătesc... Bummer.

Poţi să te simţi bătrân atunci când nu mai ai vise, speranţă etc.
Poţi să ai 2354 ani şi să (mă rog, nu poţi să ai chiar atâţia ani) speri şi să visezi în continuare.
Când ai renunţat să mai fii curios, te-ai limitat la cutiuţa ta şi nu-ţi mai sclipesc ochii decât la vederea banilor, atunci cred că eşti... ah well, nu eşti bătrân, eşti doar mizerabil.

„nu-mi uraţi la mulţi ani de ziua mea, că mă faceţi să mă simt bătrân, deşi id-ul meu este bat_şi_fut sau sailor_venus_fundiţe ”

Se vede, deci, că nu înţeleg.

Dacă te simţi bătrân, trecut prin viaţă, uitat de lume la 18-19-20-.....-40 de ani (am avut dubii în legătură cu limita asta, bănuiesc că atunci începi să te simţi prost), atunci e vina ta. Nu îmi zice mie că te simţi bătrân şi împovărat, ieşi afară şi fă ceva, schimbă ceva în viaţa ta.




Baba asta e mai tare decât tine.